Dinu Flămând (Anchidim Flămând, n.1947, zona Bistrița-Năsăud). E poet, eseist, jurnalist, traducător și comentator al actualității politice în presa românească și în cea internațională. A obținut o licență în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în 1970. În vremea studenției a devenit membru fondator al revistei Echinox, care a marcat numeroase generații literare prin spiritul ei antidogmatic. După absolvire a lucrat la București, în diferite redacții de ziare, reviste și edituri. La sfârșitul anilor 80, a obținut azil politic la Paris, unde a denunțat regimul opresiv din România, în presa scrisă (Libération, Le Monde) și la radio (RFI, BBC, Free Europe). A fost jurnalist bilingv la Radio France Internationale din 1989 până în 2009. După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. În 2011, a fost distins cu Premiul Național Mihai Eminescu, pentru întreaga sa operă poetică. În același an a devenit consilier al ministrului la Ministerul Afacerilor Externe iar ulterior a reprezentat țara sa la Organizația Internațională a Francofoniei.
Dinu Flămând are o vastă operă publicată în România, mai cu seamă de poezie dar și de critică literară sau de traduceri. Cărțile sale au fost traduse și publicate în Spania, Franța, Italia, Mexic, Portugalia, Germania, Chile, Honduras, Columbia, Macedonia de Nord, Grecia, Republica Cehă, Israel, Brazilia ș.a. Între titluri se remarcă: Apeiron, 1971, Poezii, 1974, Altoiuri, 1976, Stare de asediu, 1983, Viață de probă, 1998, Frigul intermediar, 2006, Umbre și faleze, 2010, Veghea și somnul, 2016 , Primăvară la Praga, 2017, Om cu vâslă pe umăr 2020 (Premiul Lucian Blaga și Premiul de poezie al Academiei Române). Cea mai recentă i-a apărut în Spania la prestigioasa editură Visor – Primavera en Praga, 2022. Cea mai amplă antologie în portugheză: Intimidade distante, 1983-2010, Tesseractum, Brazilia, 2022. Dinu Flămând a fost răsplătit cu numeroase premii și pentru traducerile sale din franceză, spaniolă, italiană și portugheză. Autorii lui predilecți sunt Fernando Pessoa, António Lobo Antunes, Carlos Drummond de Andrade, Vinicius de Moraes, Umberto Saba, Mario Luzi, Samuel Beckett, César Vallejo, Pablo Neruda, Jorge Semprun, Antonio Gamoneda, între alții. Cel mai recent volum de versuri, Scaun la fereastră, jurnal de carantină, scris la Lisabona, Editura Școala Ardeleană, 2022 a fost publicat și în Portugalia (Cadeira a Janela, Guerra e Paz, 2023). Cea mai recentă traducere în românește: integrala operei poetice a lui César Vallejo, A murit eternitatea mea, Pandora 2023. În 2023, Circulo de Poesia i-a acordat Premio de poesia Nuevo Siglo d’Oro în Ciudad de Mexico.
